Prin Iașul de odinioară (IV). Binder – hôtel de luxe à Iassy en 1850

Han-hotel Binder

Pe la 1850, la Iași, pe Uliţa de Sus (bulevardul Independenţei), multe băcănii, brutării, plăcintării, brânzării se ghionteau să-şi facă loc. Chiar la început, la intersecţia cu Ulița Sârbească (strada Lăpuşneanu), cam pe unde e acum strada Vasile Conta, Iosef Ciolcin Binder a înfipt în calea drumeţilor vestitul han-hotel Binder cu cerdacuri peste cerdacuri din lemn încrustat, cu fântâni adânci la intrarea ogrăzii zdravăn îngrădită şi un stâlp cu felinar la poartă.

Hanul-hotel avea o curte mare pentru birje, trăsuri și căruțe, înconjurată din trei laturi de clădirea propriu-zisă iar la intrare, pe o placă, hangiul „vopsise” un coşcogea poştalion – semn vestitor de ospeţie şi odihnă.

Hanul Binder
Sursă foto: www. turistiniasiblogspot.com

Luxul şi bogăţia hanului atrăgeau pe cei mai simandicoşi călători şi însemnaţi dregători ai curţilor din Viena, Varşovia, Kiev şi Sankt-Petersburg, trecători prin Iaşi care înnoptau aici, înainte de a urma drumul către Bucureşti, Istanbul, Sofia, Atena sau Belgrad. Pentru mai bine de jumătate de secol, Otelul Binder a fost cel mai căutat loc de găzduire în Târgul Ieșilor.

Salonul de lectură

În saloanele elegante cu mese de mahon, canapele de adamască şi oglinzi aurite, călătorii veniţi din provincie se întâlneau cu cei din Capitală, adesea în salonul de lectură pentru a răsfoi gazetele abia sosite de la Paris, Viena sau Petersburg şi pentru a pune ţara la cale.

Banchetele Junimii

În zile de sărbătoare sau după discuţii mai aprinse, junimiştii aveau obiceiul să țină „țărămonie” în crâşmele Iaşului. În fruntea petrecăreţilor s-ar fi aflat Eminescu, Creangă şi Negruzzi. Locaţia preferată era Hotelul Binder.

Poate cele mai celebre momente ale hotelului sunt legate de Societatea Junimea şi de membrii ei. La Binder s-au ţinut câteva dintre cele mai însemnate aniversări ale „Junimii”. Neuitată a rămas aceea de la jumătatea lunii noiembrie 1878, așa cum o povestește chiar Titu Maiorescu în „Jurnalul” său.

Conu Iancu Caragiale

Atunci, la rateșul lui Binder s-a dat în spectacol Conu Iancu Caragiale care şi-a făcut întâia apariţie la “Junimea” şi a prezentat, pentru prima oară în public, comedia “O noapte furtunoasă”.

A interpretat-o cu atâta succes, jucând toate rolurile ca într-un adevărat spectacol, încât ascultătorii (cum scria Iacob Negruzzi) “s-au tăvălit cu toţii de râs”, iar potrivit altui martor, din cauza râsetelor şi a veseliei, chelnerii restaurantului, furaţi de replici, se împiedicau şi cădeau grămadă cu tăvile pline de pahare şi farfurii. De obicei erau servite supe, cotlete, fructe uscate, să meargă la vinurile alese ale lui Binder.

Mihai Eminescu la Hotelul Binder

În mai 1876, Eminescu devine corector şi redactor la Curierul de Iaşi (pe care îl numeşte „foaia vitelor de pripas”). La Binder, el intra aproape zilnic pentru a citi ziarele vieneze şi franceze aduse cu poştalionul în cafeneaua localului.

***

Alt loc frecventat de junimişti era Bolta Rece, preferata lui Eminescu şi Creangă, o crâşmă adâncă, rece şi cu mult vin rosé. În perioada Junimii, localul, în a cărui pivniță fuseseră zidite, în piatră, hrube cu firide, de unde lumina opaiţelor se răsfrângea asupra vaselor de stejar care adăposteau licoarea de Cotnari, de Bucium, de Uricani şi din alte podgorii, era cunoscut și sub numele de „Universitatea vinurilor”.

Dar aceasta este o altă poveste din Iașul de odinioară.

Bibliografie :

Ion Mitican, « Strada Lăpușneanu de altădată », Tehnopress, 2020

Titu Maiorescu, „Opere. (Vol I). Jurnal”, Academia Română, 2013.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.