Cuvinte călătoare (IX). Neguțătorul venețian

Franca îi scrisese acum câteva zile să vină azi spre seară în grădina care coboară spre lagună, cea cu zidurile cărămizii acoperite de iederă și glicină, și să o aștepte la măsuța din fier forjat ascunsă în spatele leandrilor. Sunt sigur că o aduce tot Marco, gondolierul, îi trecuse atunci prin minte un gând amar.

Se întrebase toată săptămâna când o văzuse pe Franca ultima oară, cred că era la sfârșitul lui septembrie, da, septembrie era, că abia mă întorsesem de la Alexandria cu o încărcătură de scorțișoară, vanilie, cuișoare și nucșoară. Are ceva care mă farmecă și încă nu știu ce, își spusese, o fi pielea măslinie sau poate felul în care își trece degetele subțiri prin păr atunci când crede că nu se uită nimeni la ea.

Toată seara nu-și putuse lua ochii de la ea, purta o rochie de brocart stacojiu cu decolteu adânc și mâneci bufante cu marginile din dantelă de Veneția iar în jurul părului îi dansau fluturași minusculi, aurii. De o strălucire subtilă, la capătul unui fir din aur, aproape invizibil o camee neagră cu marginile filigranate îi cobora între sâni.

De ce-o fi vrând Franca să ne întâlnim în grădina aia sinistră, bântuită de pisici și cu vechea fântână năpădită de buruieni, se întrebase toată ziua negustorul, trăgând draperiile grele, de catifea roșie și lăsând lumina si mirosul puternic al lagunei să intre in salonul palatului.

Acolo, în grădină, la umbra platanilor și a arbuștilor de mirt și tamarisc, peste măsuța de fier forjat Franca îi întinsese o cutie din sticlă de Murano. Trebuie neapărat să mănânci prăjitura asta, îi spuse cu o voce stinsă, se zice că au pus în ea niște mirodenii afrodisiace. Tirami sù, îi șopti, se ridică învăluită în miros de lavandă și eucalipt și dispăru pe scările ude care coborau spre lagună.

TIRAMISU

Tiramisu este un desert pe bază de mascarpone (brânză specific italiană), ouă, zahăr, biscuiți moi care se îmbibă cu un lichior de cacao și cafea  rece și se acoperă cu cacao. Dar care este originea acestei prăjituri cunoscute de multă lume și când a fost ea inventată ?

Tiramisu ne-a venit din Italia unde se scrie tirami sù și unde înseamnă « redă-mi energia, ridică-mi moralul, ridică-mă »

Legenda spune că tiramisu a fost inventat în Toscana la sfârșitul secolului al XVI-lea și că a fost creat special pentru vizita lui Cosimo III de Medicis, ducele Toscanei la Siena. Acestuia i-a plăcut atât de mult acest desert încât l-a dus la curtea Florenței. De la Florența tiramisu a călătorit la Veneția unde frumoasele curtezane venețiene, îmbrăcate în dantele și brocart, îl ofereau amanților.

Doar nu vom crede legenda care ne spune că tiramisu ar fi fost inventat pentru a nu irosi cafeaua rece și resturile de prăjituri : se mai adăuga puțin lichior ca să se înmoaie prăjitura și se acoperea totul cu cremă sau cu mascarpone.

Și nu vom crede nici că tiramisu ar fi la bază o prăjitură pentru convalescenți, cu gălbenuș de ou și cu alcool și care i-ar fi ajutat să-și recapete energia după boală.

Bibliografie :

Marius Sala, 101 cuvinte moștenite, împrumutate și create, Ed. Humanitas, 2010

Marie Treps, “Les mots oiseaux. Abécédaire des mots français venus d’ailleurs”, Ed. Sorbiers, 2007;

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Your email address will not be published.

*

code