Barcelona. Plimbare prin Casa Battló

La început lui 1901, Josep Batlló Casanovas, un bogat industriaș barcelonez, a cerut voie de la primărie să-și demoleze casa și să-și construiască alta. Ideile industriașului barcelonez se inspirau din construcțiile florentine sau venețiene, din goticul catalan și din reședințele baronilor scoțieni.

În 1904 au început lucrările la Casa Batlló cu Gaudi care, asemenea unui pictor, și-a imaginat o clădire in culori, concepută în întregime din ceramică sau email, ca să răspundă constant și variat felului în care se reflectă lumina soarelui mediteranean.  

La începutul lui 1906, Casa Batlló a fost terminată și ea rămâne și astăzi una dintre cele mai inspirate construcții din Barcelona. Împreună cu Josep Maria Jujol, arhitectul transformă un anodin bloc de locuințe într-o avalanșă multicoloră de plăci ceramice intră într-un contrast abrupt cu piatra rece a balcoanelor în formă de cranii, cu un acoperiș a cărui siluetă reprezintă spinarea unui dragon, în loc de solzi fiind olane.

Gaudi nu și-a explicat niciodată opera, a condus lucrările la fațadă din afară, fără planuri precise, așa cum făcea de obicei. Ne-a lăsat astfel o casă plină de simboluri, un imaginar fantastic, un tablou care povestește o istorie de nedescifrat.

Holul de la intrare

Din holul de intrare de la parter se intră în sala privată a familiei Batlló printr-o ușă modernistă impunătoare. Acest spațiu evocă o atmosferă subacvatică care ne transportă în lumea fantastică a lui Jules Verne, cu felinare care seamănă cu o carapace de broască țestoasă, pereți cu forme sinuoase și o scară spectaculoasă din lemn. Balustrada, din lemn nobil, reprezintă spinarea unui animal mare care se ridică prin goluri imposibile.

Etajul nobil

Etajul Nobil este inima casei, un living unic care reprezintă cea mai înaltă expresie a modernismuluiși care ne arată cum trăia burghezia la început de secol trecut.

La acest etaj găsim biroul domnului Batlló și un șemineu curios în formă de ciupercă. Intrăm apoi în salon unde elementul central este o fereastră mare care dă formă unei tribune spre Paseo de Gracia, ideală pentru a vedea și a fi văzut. Remarcăm ușile mari din stejar cu forme organice, pe care Gaudí a integrat plăci de sticlă colorată, precum și un acoperiș complet ondulat care face aluzie la forța mării.

Terasa

Terasa este o parte esențialăa casei deoarece prin ea se distribuie aerul și lumina. Gaudí a mărit curtea astfel încât lumina naturală să poată ajunge în toate camerele casei. În plus, a acoperit-o cu dale în diferite nuanțe de albastru (mai intens în partea superioară și mai deschis în partea inferioară) pentru a obține o distribuție uniformă a luminii.

Urmând aceeași logică, ferestrele din partea de sus sunt mai mici și pe măsură ce coborâm, ele devin mai mari (pentru a permite să intre mai multă lumină). Partea inferioară a ferestrelor are goluri din lemn care pot fi deschise sau închise, pentru a regla ventilația.

În partea centrală a curții, Gaudi a instalat liftul, din care este încă în funcțiune frumoasa cabină originală din lemn.

Gradina interioară

Din salonul familiei Batlló, situat în partea interioară a etajului Nobil, se ajunge în curtea exclusivă dinspate, o mică oază în mijlocul orașului, concepută pentru a fi savurată după-amiaza. Acest spațiu este remarcabil pentru pardoseala sa și pentru jardiniere acoperite cu ceramică și sticlă ca element decorativ.

Podul

Mansarda este un spațiu unic, o combinație rafinată de estetică și funcționalitate. Aceasta este o zonă de servicii, pentru chiriașii clădirii, care include spălătorii, încăperi de depozitare.

Acestea se caracterizează prin simplitatea formelor lor, inspirația mediteraneană prin culoarea albă și omniprezența luminii. Se remarcă o succesiune de 60 de arcade catenare, obținându-se astfel un spațiu care evocă cutia toracică a unui animal.

Acoperișul terasat

Pe terasa de pe acoperiș observăm coloana vertebrală a dragonului, care caracterizează fațada și pe care Gaudí o reprezintă cu țigle de diferite culori.

Cu toate acestea, adevărații protagoniști ai terasei de pe acoperiș sunt cele 4 șeminee cu forme sinuoase și policrome, concepute pentru a împiedica aerul să sufle din nou spre interior.

Bibliografie:

Gijs van Hensbergen – Gaudi. Povestea unui geniu solitar: inspirat, imprevizibil, generos și unic, Baroque Books & Arts, 2016.

Gijs van Hensbergen – Sagrada Familia, Baroque Books & Arts, 2018.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Your email address will not be published.

*

code